Ai văzut vreodată podul Europa Nouă de peste Dunăre? Pe mine mă fascinează cât de uşor se poate trece de pe o parte pe alta, peste un fluviu. De ce te întreb acest lucru? Ei bine, în urma experiențelor acumulate, cred că învățarea unei limbi străine, cum este în cazul de față limba germană, poate fi o punte interculturală.

Cultura este un liant cuprinzător și durabil al comportamentului uman, dincolo de legendara “dezbinare babilonică” a oamenilor vorbitori de limbi diferite. Consider că noi, ca vorbitori ai limbii române, avem puncte comune cu cultura germană, respectiv cea austriacă. Această istorie comună poate îmbogăți însuși arsenalul internațional al teoriilor interculturale contemporane, de aceea trebuie să ajungă la câți mai mulți dintre noi.

Învață limba germană și creează-ți propria punte interculturală

După ce am locuit, studiat şi lucrat aproximativ 8 ani în Germania, mi-a fost foarte greu să mă adaptez din nou în România. Eram asistent universitar la Iaşi și începeam să-mi construiesc o carieră academică.

Din perspectiva zilei de azi, ştiu că nu universitatea era problema, ci orizontul meu de aşteptare ca universitatea să fie precum cea din Germania. Totuşi, eu pe atunci puteam identifica un soi de „vină” doar în Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”. Prin urmare, am solicitat un concediu fără plată de câteva luni bune şi am plecat la Bucureşti, să lucrez pentru oameni ce proveneau din mediul de afaceri german. Pur şi simplu voiam să experimentez ce pot face eu cu educaţia dobândită din Germania şi senzaţia de libertate, care mi se părea irealizabilă la Universitatea din Iași.

A venit şi momentul în care concediul meu fără plată nu se mai putea prelungi şi în care mi se oferea opţiunea demisiei. Am ales să mă întorc la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”. Dar abia 15 ani mai târziu, momentul în care obsesia pentru mediul de afaceri nu m-a părăsit, am înţeles, cu claritate ambele decizii, respectiv de ce am plecat de la Cuza și de ce m-am întors la Cuza.

Locul meu este „între” lumi:

  • între lumea academică şi lumea mediului de afaceri;
  • între spaţiul spiritual românesc şi spaţiul spiritual german;
  • între cultura română şi cultura vorbitorilor de germană – mi-am dedicat viaţa studiului celor 800 de ani de istorie comună, pe care aceste două culturi o împărtăşesc;
  • între visul de a putea povesti în România despre feminitatea culturii vorbitorilor de germană – în sensul receptivităţii faţă de nevoile semenilor, al griji pentru relaţii – pe de o parte şi visul de a vedea cât mai multe femei profesioniste din România realizate şi integrate în mediul academic şi de afaceri, pe de altă parte.

În Germania, accesul pentru străini la studiu în universităţi este de multe decenii un „brand de ţară”. În universităţile germane, vedem nu doar studenţi germani. Vedem studenţi din toată lumea, la fel cum vedem şi pensionari, oameni, care şi-au încheiat viaţa profesională şi dau curs visului de a studia ceva ce nu au reuşit la tinereţe.

Acest focus pe educaţie generează şi o abilitate de a soluţiona probleme exact aşa cum un pod ne ajută să trecem de pe un mal pe altul. Pe mine mă împlineşte să văd cât de uşor se poate trece dintr-o lume în alta, la fel cum un pod ne ajută să trecem peste un fluviu.

Leave a Reply